Marea dorinta a unei zane mici

„Lia poti fi tu, eu, copilul tau sau al meu, prietena sau colega oricaruia dintre noi. Marea dorinta a unei zane mici este despre bucuria copilariei, despre ghidusie, prietenie si implicare. Candoarea si gingasia ii sunt prietene dragi Liei in marea aventura pe care o traieste alaturi de prietenul ei, ariciul - Scai cel Somnoros. Un gest ascuns, nepermis - ruperea unui boboc de bujor - ii aduce experienta de a face cunostinta cu Aurora, o faptura cu chip de zana adusa-n zbor de-o libelula. Intalnirea lor este profund transformatoare, Lia invata ca fiecare gest ar trebui tratat cu responsabilitate si ca puterea schimbarii este in fiecare dintre noi. Constientizarea faptului ca actiunile pe care le facem pot avea impact asupra intregii realitati face ca transformarea sa isi faca loc in fiecare cititor si ofera incredere spre a fi mai buni, mai atenti la nevoile fapturilor de langa noi. - Roxana Daneliuc, Psiholog Clinician

Fragment:
"- As vrea sa fiu si eu ocrotitoarea florilor. Ce spui, ai vrea un ajutor?
- Si eu, eu cui raman? sari si Scai putin confuz.
- Stai, Scai, chicoti Lia, ca tot ariciul meu ramai. Asa, nesuferit cum esti, eu te iubesc!
- Hai, vino sa te dragalesc! il pofti mica zana. Si Scai, fas-fas prin iarba, cu pasi mici. Pana in poala Liei, unde casca de doua ori si atipi.
Aurora ii privi cu emotie si zambi. Apoi i se adresa Liei:
- Ma intrebai de ajutor, iubita Lia. Albina Mia mi-a soptit ca pe planeta Terra lucrurile stau chiar mai rau decat la noi. Sunt prea putine flori acolo. Si albinele de pe planeta aceea sunt tare triste. Si ele mare lucru nu pot face, ca sunt putine. Tot mai putine..."