Cercul

Cercul este o poveste despre copiii rămași acasă, la mare depărtare de brațele părinților lor plecați în alte țări pentru a împlini nevoile materiale ale familiei.

Este o poveste despre iubire necondiționată, despre nevoia copiilor de a fi împreună cu părinții lor, o poveste despre dor și despre suferință, dar și despre speranță, regăsire.

Ionuț, băiețelul care nu își poate serba ziua de naștere fără mama plecată să muncească în Spania, găsește în fierul vechi strâns de tatăl lui un cadou. Un cerc metalic aparent banal cu care se joacă.

Mama mi-ar fi făcut un tort de mere delicios este gândul lui Ionuț cu ochii spre masa goală pe care așezase cercul. Acesta este momentul care declanșează seria miracolelor pe care le face cercul. Sau Ionuț, cu puterea imaginației lui.

Momentul în care Ionuț și cercul lui îl aduc la viață pe Grivei este cel în care băiatului îi încolțește o idee.

Cititorul este purtat prin poveste, între apăsarea și suferința băiatului și entuziasmul lui și al copiilor din sat la apariția micilor minuni care le produc bucurie. Cartea se citește cu ochii lăcrimând ba de tristețe, ba de bucurie, ba de entuziasm, ba de emoție puternică.

Cercul Mihaelei Coșescu se înrudește magic cu cel din „Lecția despre cerc” a lui Nichita Stănescu. El îi învață pe copii, și le reamintește celor mari, că dintr-un cerc ne naștem și în cerc ne întoarcem. Este o lecție meditativ-jucăușă, care iese din carte ca un duh dintr-o sticlă. Sau dintr-un cerc… Iar Oana Ispir ilustrează această lecție pe măsură.

Florin Bican